Ziua de 1 Mai este una dintre cele mai importante din an, dar și așteptate de către toți românii. Anul acesta are dublăp semnificație, pentru că reprezintă atât Sâmbăta Mare, ajun de Înviere, dar și ziua Muncii. Vezi ce nu ai voie să faci sâmbăta aceasta, de ce tradiții trebuie să ții cont pentru a avea noroc și pentru a fi ferit de rele.
Tradiții în Ajun de Paște
În Ajun de Paște, în Sâmbăta Mare, credincioșii țin cont de o mulțime de tradiții și obiceiuri. Sâmbăta Mare este ultima zi în care se mai fac pregătiri pentru Paște. De obicei, în această zi se sacrifică mielul, care este simbolul lui Iisus în tradiția creștină.
În această Sâmbătă, gospodinele pregătesc mâncarea pentru masa de Paște și fac ultimele retușuri prin casă. Tot atunci își pregătesc și coșul pentru ziua următoare, când vor merge la cimitir și vor împărți pachete pentru cei care nu mai sunt printre noi. În unele zone, în paner se pun ouă roșii, pască și cozonac, în timp ce în alte zone se mai adaugă și slănină, șuncă, zahăr, făină, sare, usturoi, busuioc, cârnați și o coptură în formă de miel.
În noaptea de Înviere, credincioșii merg la biserică pentru a lua lumină și mulți stau până dimineața, pentru a lua Paște.
Tradiții de 1 Mai
De 1 Mai, nu este bine să muncești. Ziua muncii mai este recunoscută în tradiţia populară şi ca „ziua beţivilor” sau „ziua pelinului” și trebuie sărbătorită la iarbă verde, cu grătare și petreceri.
În anumite părți ale României, această sărbătoare mai era numită și “ziua înecaților”. Poveștile spun că în ziua de 1 mai, dacă se aprinde o lumânare în cimitir sau pe malul lacului, spiritele celor înecați fără voie ies la iveală și merg în vizită la familiile lor.
La ţară, gospodarii îşi împodobesc porţile cu ramuri verzi. Se spune că acestea aduc bogăție și feresc casele de spiritele rele.
În unele zone, în special în Maramureș, țăranii înfig în pământ un copac fără frunze, pentru a da de veste că acolo sunt fete de măritat. Mai mult, se pun și oale pe crengile acestui pom.