Evenimentele din viata lui Iisus, rememorate in Joia Mare, sunt: spalarea picioarelor apostolilor de catre Mantuitor, Cina cea de Taina, rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda. Exista mai multe traditii si superstitii in Joia Mare, printre care cea mai populara este inrosirea oualor.
Tradiții și superstiții în Joia Mare
In seara acestei zile crestinii iau parte la Denia celor 12 Evanghelii.
In Sudul tarii, fetele fac cate 12 noduri unei ate si isi pun la fiecare cate o dorinta. Aceste noduri urmeaza sa fie deschise dupa ce dorinta s-a implinit.
Ata este pusa sub perna seara, pentru ca fetele sa isi viseze ursitul.
De asemnea, in unele zone ale tarii se pastreaza si obiceiul de a spala picioarele celor din casa de catre femeile mai in varsta.
Din Joia Mare pana in ziua de Paste traditia spune ca nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca.
Joia Mare se mai numeste Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimarita. Se spunea ca la femeile lenesa vine Joimarita sa vada ce-au lucrat, iar daca le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul.
O altă datină este legată de colindat.
Copiii, unsi pe fata cu negreala, mergeau sa le indemne la lucru pe fetele de maritat, zicand: „Catii/ Matii/ Toarse caltii;/
Ori i-ai tors,/ Ori i-ai ros./ Scoate tolul sa ti-l vaz!/ Si de-l ai,/ Sa te- nduri si sa ne dai/ Cele oua- ncondeiate/ De acolo din covate”, potrivit crestinortodox.ro.
De asemenea, Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti.
Astfel, se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare.
Cea mai cunoscută traditie in Joia Mare este inrositul oualor. Sse spune ca ouale inrosite sau impistrite in aceasta zi nu se strica tot anul. Ouale se spala cu detergent, se clatesc, se lasa la uscat, apoi se fierb in vopsea.
Desi traditia mentioneaza oale rosii, multi roman aleg si alte culori precum galben, verde, albastru sau.
Mai mult, unele gospodine pun o frunza pe ou, apoi il leaga intr-un ciorap subtire si apoi il fierb, pentru a avea un aspect mai special.
In trecut, ouale se vopseau cu coji de ceapa, cu sunatoare, cu coaja de crin rosu sau cu flori de tei iar luciul li se dadea stergandu-le cu slanina sau untura.
Ce simbolizează oul de Paște
Cea mai cunoscuta legenda legata de oale de Paste spune ca, intalnindu-se cu fariseii, Maria Magdalena le-a spus ca Hristos a inviat. Ei ar fi raspuns ca atunci va invia Hristos, cand se vor inrosi ouale din cosul ei, iar atunci ouale s-au facut rosii.
Traditia mai spune ca, dupa Inviere, fariseii au aruncat cu pietre in Maria Magdalena, iar pietrele s-au prefacut in oua rosii.
De asemenea, exista si o legenda potrivit careia Maria Magdalena a pus un cos cu oua sub crucea pe care a fost rastignit Hristos si ele s-au inrosit de la sangele ce cadea din ranile Domnului.
Ouale colorate in alte culori decat rosu sunt simboluri care vestesc bucuria primaverii. Cele colorate in negru aduc aminte de chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce. Ouale incondeiate sunt simbolul Mantuitorului, care a iesit din mormant si a inviat, precum puiul din gaoace.