În aceasta noapte este Ajunul Bobotezei și se spune din popor că este noaptea în care se deschid Cerurile, iar Dumnezeu îți îndeplinește dorințele.
Boboteaza sau epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de către Biserica ortodoxă și catolică și încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului.
Sărbătoarea Botezului Domnului este una dintre cele mai importante sărbători ale românilor. Această zi este sărbătorită prin diverse tradiții și obiceiuri.
Noaptea în care se deschid Cerurile. La ce să te aștepți
Boboteaza este o sărbătoare extrem de importantă credincioși, reprezentând momentul în care Iisus Hristos a fost botezat la vârsta de 30 de ani de către Ioan Botezătorul, considerat de creștini ca înaintemergătorul Iisus.
În ziua de bobotează, toate apele sunt sfințite. Preotul se duce la o apă și aruncă o cruce, iar mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă pentru a aduce crucea înapoi. Primeşte binecuvântarea preotului primul bărbat care ajunge la cruce.
Pe data de 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei, se spune din popor că se deschid cerurile, iar Dumnezeu le îndeplinește credincioșilor toate dorințele. În anumite regiuni ale țării, copiii pleacă la colindat cu Chiraleisa, purtând clopoței și tălăngi, alături de vâsc, brad și busuioc la căciuli.
Începând cu data de 2 ianuarie, începe perioada umblatului cu crucea. Preoții din localitățile din România poartă cu ei apă sfințită și umblă pe la casele oamenilor cu Iordanul. La plecarea preotilor, copiii merg în jurul gospodăriei cu o lumânare aprinsă pentru a feri familia de pericole. Dacă necazurile sunt mari, lumânarea trebuie ținută în casă și reaprinsă.
Conform tradiției populare, în noaptea de Bobotează, fetele nemăritate îşi visează ursitul, motiv pentru care îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi pun o rămurică de busuioc sub pernă. Se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an. În plus, potrivit tradițiilor păgâne, pe 6 ianuarie se fac şi se prind farmecele, descântecele și se fac prorociri despre noul an.
În Ajunul Bobotezei, se pregăteşte o masă mare, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Sub faţa de masă se pune fân, iar pe fiecare colţ al mesei se pune câte un bulgăre de sare, iar apoi se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.