Creștinii ortodocși sărbătoresc în data de 8 septembrie Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mică. Aceasta este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc care începe la 1 septembrie.
Nașterea Maicii Domnului este o sărbătoare marcată cu cruce roșie în Calendarul Creștin Ortodox.
Despre Sfânta Maria Mică, sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului
Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică este se prăznuită de Biserica Ortodoxă pe 8 septembrie, fiind prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, fiind foarte importantă pentru credincioși.
Mulți dintre credincioși se roagă în ziua de Sfinta Maria pentru bucurie, noroc și spor în toate.
Această sărbătoare marchează hotarul astronomic dintre vară și toamnă. De asemenea, anunțul începutul activităților specifice toamnei, de la bătutul nucilor, culesul viei și până la semănatul grâului.
Sfânta Maria s-a născut din parinţi foarte înaintaţi în vârstă, Ioachim si Ana, fiind rodul rugăciunii lor. Tatăl ei era din seminţia lui David, iar mama ei din cea a lui Aaron. În tradiția populară se spune că Îngerul Gavriil i-a vestit că ruga lor a fost ascultată şi că Dumnezeu le va da cel mai de preţ dar, un prunc, ales al Domnului, pe care au botezat-o Maria.
Totodată, în această zi vor fi ascultate mai ales rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar şi ale celor însărcinate, pe care Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară.
Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului, ca să-şi găsească perechea potrivită.
Tradiţii de Naşterea Maicii Domnului
Conform tradiţiei creștine, de Sfânta Marie Mică nu se fac treburi gospodăreşti, nu este bine sa speli rufe, nu se face curăţenie în casă, ca să nu se atragă răul.
În tradiție se mai spune că, în noaptea de dinainte de Sfânta Maria Mică, Maica Domnului vine pe pământ. Iar fecioara îndeplinește atunci dorințele creștinilor.
În tradiţie există o legenda conform căreia Drepţii Ioachim şi Ana, în vârstă fiind, şi-ar fi dorit nespus de mult un copil. Cum încercările de o viaţă nu au dat roade, rugăciunile au rămas unica lor şansă. Şi Dumnezeu le-a ascultat rugile fierbinţi, dăruindu-le un odor cu chemare dumnezeiască, cu o menire sfântă pe pământ.
Astfel, s-a născut fiica Părintelui Ceresc, Mama Fiului şi mireasa Duhului Sfânt, Împărăteasa tuturor Sfinţilor, sprijinitoarea păcătoşilor, atotputernica ajutătoare şi rugătoare pentru toţi oamenii, Maica îndumnezeirii şi mântuirii, mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită decât serafimii, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care ne miluieşte pe noi.
De Sfânta Maria, credincioşii ţin candelele aprinse în dreptul icoanei Fecioarei Maria şi împart din fructele toamnei pentru morţi.
Conform tradiţiei populare, în toată țara, în ziua praznicului de Sfânta Maria se deschide sezonul nunţilor şi botezurilor. Până în Postul Crăciunului, la aceste petreceri legate de cele mai îndrăgite evenimente din viaţa de familie, în toate comunităţile locale răsună urările tradiţionale: „Să vă trăiască!” şi „Casă de Piatră!”
Tot în această zi dedicată Fecioarei Maria, creştinii păstrează tradiția de a aduce la biserică, pentru a fi sfinţite, pâine, fructe şi lumânări. Astfel, după slujba de sfinţire, credincioșii împart aceste ofrande binecuvântate copiilor şi săracilor, rugând-o pe Maica Domnului să aducă în familia lor: spor, armonie şi sănătate.
Pentru protecţia copiilor, cu sfințenie, se împlinește un ritual. Acestea nu fierb oale pe foc și nici nu lucreză în gospodărie.
Praznicul din data de 8 septembrie este pragul dintre două anotimpuri, iar gospodarii încep pregătirile pentru lucrările agricole. După praznicul Nașterii Maicii Domnului încep semănăturile de toamnă, iar gospodinele sfințesc la biserică fructe de toamnă și bucate tradiționale.