Sfantul Ilie. Pe 20 iulie, crestinii ortodocsi il praznuiesc pe Sfantul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, profet al Legii Vechi, din cetatea Tesve, care a trait pe vremea regelui Ahab.
Potrivit traditiilor, profetul Ilie este legat de fenomenele meteorologice. Cand ploua sau tuna, in popor se crede ca Ilie se plimba pe cer in carul lui de foc si ca detine puterea de a opri sau a face sa se reverse ploaia. De Sfantul Ilie este si ziua Aviatiei romane, acesta fiind considerat, incepand din 1913, ocrotitorul aviatorilor.
Marea sarbatoare este insotita de multe traditii si obiceiuri din stramosi.
TRADITII SI OBICEIURI DE SFANTUL ILIE
In ajunul zilei cand este sarbatorit Sfantul Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semanate cu canepa, se dezbracau si, goale, se tavaleau prin cultura, apoi se imbracau si se intorceau acasa. Iar daca in noaptea dinspre Sfantul Ilie ele visau canepa verde, acesta era semn ca se vor marita cu flacai tineri si frumosi. Daca in vis vedeau canepa uscata, se zicea ca se vor marita cu oameni batrani.
TRADITII SI OBICEIURI DE SFANTUL ILIE
Potrivit traditiei, in dimineata zilei de Sfantul Ilie, se culeg plante de leac, in special busuioc pentru sporul casei, se pun la uscat in podurile caselor, sub stresini sau in camari. Si tot de Sfantul Ilie, se adunau plantele intrebuintate la vraji si farmece.
TRADITII SI OBICEIURI DE SFANTUL ILIE – RUGACIUNEA CARE SE ZICE IN NOAPTEA DE SFANTUL ILIE
Rugăciunea facătoare de minuni către Sfântul Ilie îndeplinește cele mari dorințe
”Ne rugăm ție, Sfânt Ilie, cel care ai fost ridicat la cer într-un car de foc, învrednicindu-te a vorbi cu Dumnezeu pe Muntele Taborului în timpul Schimbării Lui la Față, acum sălășluind în lăcașurile Raiului și stând în fața tronului Împăratului ceresc, auzi-ne pe noi, păcătoșii și nevrednicii, care în ceasul acesta stăm în fața sfintei tale icoane și cu umilință alergăm către mijlocirea ta. Roagă-te pentru noi lui Dumnezeu, Iubitorul de oameni, să ne dea nouă duhul pocăinței, al izbăvirii de păcate, și cu Atotputernica Sa bunăvoință să ne ajute să ne îndepărtăm din calea păcatului, îndrumându-ne spre lucrul bun. Să mijlocești pentru noi Sfinte Ilie să fim sănătoși, noi, copiii și părinții noștri. Să ne ajuți să fim de folos aproapelui nostru când acesta este la ceas de boală, de cumpănă sufletească și sufocat de datorii. Ne rugăm ție, Prorocule Făcător de Minuni, să-i îndepărtezi din calea noastră și a familiei noastre, pe cei care nu țin seamă de rânduielile Sfintei Biserici și de poruncile Domnului. Amin!”
Femeile duceau in aceasta zi busuioc la biserica, pentru a fi sfintit dupa care, intoarse acasa, il puneau pe foc, iar cenusa rezultata o foloseau in scopuri terapeutice, atunci cand copiii lor faceau bube in gura.
TRADITII SI OBICEIURI DE SFANTUL ILIE
Tot traditia spune ca nu era voie sa se consume mere pana la 20 iulie si nici nu era voie ca aceste fructe sa se bata unul de altul, pentru a nu cadea grindina, obiceiul acesta fiind pastrat si astazi. Tot in 20 iulie, merele, considerate fructele Sfantului Ilie, sunt duse la biserica pentru a fi sfintite, crezandu-se ca numai in acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealalta.
Tot de Sfantul Ilie, romanii isi aminteau si de sufletele mortilor, in special de cele ale copiilor. Femeile chemau copii straini sub un mar, pe care il scuturau ca sa dea de pomana merele cazute. Astfel, se considera ca mortii se veselesc.
Bisericile sunt pline, in aceasta zi, cu bucate pentru pomenirea mortilor (Mosii de Sfantul Ilie), iar la casele gospodarilor se organizeaza praznice mari.
Se credea si se mai crede si astazi ca, daca tuna de Sfantul Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.
Oamenii mai spun ca, dupa ziua Sfantului Ilie, vor incepe ploile mari de vara.
In aceasta perioada, la sate, apicultorii recolteaza mierea de albine, activitate numita si retezatul stupilor. Recoltarea mierii se face, si acum, in multe locuri, potrivit datinei, numai de catre barbati curati trupeste si sufleteste, imbracati in haine de sarbatoare, ajutati de catre un copil, femeile neavand voie sa intre in stupina. Dupa recoltarea mierii, cei din casa, impreuna cu rudele si vecinii invitati la acest moment festiv, gustau din mierea noua si se cinsteau cu tuica indulcita cu miere.
Ziua Sfantului Ilie marcheaza si miezul verii pastorale, cand le era permis ciobanilor sa coboare in sate, pentru prima data dupa urcarea oilor la stana. Cu aceasta ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau in dar iubitelor sau sotiilor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multa migala.
In vechime, se obisnuia ca, tot in aceasta zi, sa se organizeze intalniri ale comunitatilor satesti de pe ambii versanti ai Carpatilor, targuri, iarmaroace si balciuri, unele pastrate pana in zilele noastre.
In zona Sibiului, Ilie este considerat un sfant manios, care i-ar pedepsi pe cei care lucreaza in 20 iulie. Si pentru ca il stia manios, Dumnezeu nu i-a spus niciodata cand este ziua lui, te reama sa nu aduca urgie peste oameni, spune legenda.
Ca divinitate solara si meteorologica, Sfantul Ilie provoaca tunete, trasnete, ploi torentiale si incendii, leaga si dezleaga ploile si hotaraste unde si cand sa bata grindina.