Alisa are 35 de ani și locuia în Kiev cu familia când au început bombardamentele Rusiei.
Ea a fost nevoită să fugă din Ucraina și a ajuns în Polonia.
Femeia nu a plecat singură și a cărat în spate și câinele ei, Pulya, peste 17 kilometri. Câinele este un ciobănesc german de 12 ani şi jumătate, prea bătrân pentru a merge un drum atât de lung.
Alisa a trebuit să se despartă de soţul ei, care a rămas în Ucraina cu alţi bărbaţi chemaţi la arme pentru a proteja ţara.
”Sunt programator de computere şi lucrez pentru o companie germană. M-au ajutat să părăsesc Ucraina, pentru a ajunge în Polonia.
Am plecat de la Kiev cu un Peugeot 307. Eram 9, eu, mama mea, sora mea, cei doi soţi ai noştri, patru copii şi doi câini mari, inclusiv un ciobanesc german în vârstă. Era imposibil să te deplasezi în interiorul maşinii. Am condus timp de 16 ore până într-un sat la aproximativ 140 km de Kiev” a povestit femeia pentru The Guardian.
Grupul a decis să se oprească într-o noapte în acel sat. Până la graniţa cu Polonia au decis să plece pe jos: 17 kilometri.
”Am plecat la 4 dimineaţa: erau minus şapte grade. A fost o călătorie dificilă între munţi şi râuri. Copiii mei plângeau de frig. Vroiam şi eu să plâng, dar nu puteam să renunţ… a fost ideea mea să mergem spre graniţă.
Am oprit câteva maşini şi am cerut ajutor, dar toţi m-au refuzat. Într-adevăr, ne-au sfătuit să lăsăm câinii. Dar ei fac parte din familia noastră. Câinele meu a trăit cu noi toate momentele fericite şi triste. Câinele mamei mele este tot ce i-a mai rămas din viaţa ei anterioară”.
Ucraineanca a decis să ia câinele pe umeri, aşa cum îl văzuse pe soţul său că proceda. Au reușit să ajungă la graniţă, unde au fost primiţi la adăpost, în corturi.
”Când am ajuns acolo, am făcut primii paşi în Polonia, ne-am arătat permisele. Atunci mi-am dat seama că vom fi bine, că suntem într-un loc sigur”, încheie Alisa.