Proiect de lege / Ce este starea de criză și când ar putea fi implementată în România

Azi la ora 15.30 la Guvern are loc o ședința pentru gestionarea situației generate de agresiunea militară rusă din Ucraina, iar de la ora 16,30 are loc o ședință de Guvern, la care ar putea fi adoptat proiectul de lege pentru instituirea stării de criză.

Guvernul se pregăteşte să introducă starea de criză în România, potrivit Antena 3.

Informațiile au fost confirmate și de Pro TV, care explică faptul că măsura are legătură cu războiul de la granițele țării și ar putea fi chemați la ordine bărbații cu vârste între 18 și 60 de ani. După aprobarea proiectului, intrarea în starea de criză poate fi decisă doar de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Astfel, structuri ale MApN vor putea trece în subordinea forţelor armate străine staţionate pe teritoriul României sau a comandamentelor NATO.

Potrivit proiectului de lege la care a lucrat guvernul în ultimele zile, această situaţie de criză va fi instituită la propunerea ministrului Apărării, va trebuie avizată de premierul în funcţie şi va fi introdusă printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Este o măsură pe care o pregătește Guvernul și pe care ar putea să o instituie în clipa în care teritoriul, populația, sănătatea sau mediul ar fi amenințate în vreun fel.

Situaţie de criză ar urma să fie instituită la propunerea ministrului Apărării, va trebuie avizată de premier şi va fi introdusă printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT)
“Prin situație de criză în domeniul securității și apărării naţionale se înțelege situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unuia sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional, sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte valori constituționale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acțiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor și revenirea la starea de normalitate”, se arată în proiect.

„În situația în care, pe timpul stării de mobilizare sau a stării de război, resursele umane ale fortelor destinate apărării naționale nu pot fi asigurate cu cetățeni încorporabili, pot fi chemați, pentru îndeplinirea serviciului militar activ, cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare, alții decât cetățenii încorporabili, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 7, art. 22 şi art. 25-35.

(2) in funcţie de situația operativă concretă, Ministerul Apărării Naționale și celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securității naționale propun Consiliului Suprem de Apărare a Țării punerea în aplicare a prevederilor alin. (1).

– (1) Rezerva de mobilizare cuprinde resursele umane care pot fi folosite pentru instruire, completarea or destinate apărării şi îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgentă, al stării de asediu, al stării de izare sau al stării de război şi este formată din:
a) rezerva operațională;
b) rezerva generală.
(3) Rezerva generală este formată din toţi cetăţenii români, bărbaţi, cu vârsta între 18 şi 60 de ani, care mt cuprinşi în rezerva operaţională. Cadrele militare în rezervă care nu sunt cuprinse în rezerva operațională”, mai scrie ]mn proiect

Vedeți aici proiectul de lege care introduce situația de urgență: stare de criza proiect de lege aparare 04 03 forma avizata

Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale: ”Guvernul nu introduce starea de criză, aceasta nu este în nomenclatorul, să spunem, constituțional, criza există. Va trebui să facem niște adaptări legislative pentru a putea să mergem mai departe cu lucruri care țin și de dezvoltările care vin din Ucraina, managementul refugiaților.”

Marcel Ciolacu, președinte PSD: ”România nu are niciun motiv de a intra într-un conflict armat cu Rusia și nu cred că România va intra într-un conflict armat cu Rusia, dar cu toții știm ce se întâmplă în Ucraina și considerăm că ceea ce face Vladimir Putin și la ce instigă să facă poporul rus e inadmisibil în 2022.”

Potrivit legii, în cazul unui conflict militar, sunt înrolaţi doar bărbaţi apţi medical de până în 55 de ani, inclusiv cei care nu au apucat să facă stagiul militar. Surse politice susțin că Guvernul se gândește să extindă categoria celor care ar putea fi chemați la ordine de la 18 la 60 de ani. Măsura nu este pusă pe hârtie, dar ar putea să completeze legile privind pregătirea populaţiei pentru apărare.

Noile reglementari se referă şi la detaşarea medicilor, în cadrul spitalelor militare, de pildă. Iar achiziţiile, precum cele de aparate de zbor, ar putea fi accelerate la nevoie. O altă măsură se referă la militarii români, care ar putea să treacă sub coordonarea altei țări membre a NATO. Proiectul de lege, odată aprobat de Guvern, are nevoie şi de girul parlamentarilor.

O decizie finală a Guvernului ar urma să fie luată în această săptămână.