Profesorul universitar doctor Radu Carp – expert în relații internaționale și studii de securitate, profesor al Facultății de Științe Politice și director al Școlii Doctorale de Științe Politice – a fost invitat în studioul Știrile Pro TV.
El a vorbit despre situația din Ucraina, unde, în ultimele două zile, se pare că atacurile Rusiei au mai … încetinit.
Profesorul Carp spune că acest lucru se întâmplă deoarece rușii nu s-au așteptat – atunci când au declanșat invazia – să se confrunte cu o așa rezistență puternică în Ucraina.
Și nu doar că ucrainenii se luptă cu îndârjire, dar ei au provocat și multe pagube în rândul armatei Rusiei, până acum.
După 10 zile de război în Ucraina, rușii au pierdut aproximativ 10.000 de soldați, o cifră imensă pentru Rusia – care nu s-a mai confruntat cu așa ceva nici în războaiele din Afganistan sau Siria.
”Într-adevăr, atacurile au încetinit, pentru că planul strategic a fost prost gândit. Nu poți să ataci o țară din toate direcțiile. S-a gândit, probabil, că va exista o superioritate numerică și faptul că ucrainenii vor ceda imediat. Dar, din ce vedem, rezistența este acerbă. Ofensiva nu poate fi continuată în același ritm în care a fost gândită, pentru că liniile de aprovizionare sunt foarte lungi, pentru că echipamentele militare ale Rusiei sunt în număr limitat – sigur, sunt foarte mari, dar sunt în număr limitat față de scopurile acestei invazii – pentru că moralul soldaților nu este foarte ridicat, după cum am văzut, pentru că există aproximativ 10.000 de pierderi de vieți omenești.
Este cel mai grav bilanț al armatei Rusiei după Al Doilea Război Mondial. Nici în Afganistan, Cecenia, Siria, nicăieri nu a existat peste 10.000 de soldați care să piardă în lupte.” – a explicat dr. Radu Carp pentru Știrile Pro TV.
Război în Ucraina. Cine poate să îl convingă pe Putin să renunțe?
În momentul de față, Occidentul și guvernele europene se străduiesc să găsească pe cineva care să aibă puterea să îl convingă pe președintele Vladimir Putin să oprească invazia și pierderile inutile de vieți omenești din Ucraina.
Însă … acest lucru nu este simplu.
Inclusiv premierul Israelului și-a încercat norocul cu Putin, având o intervenție surpriză într-o zi considerată sfântă în Israel – din nefericire … fără succes.
Cosmin Stan: Domnule profesor, am văzut că, până acum, președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, au încercat să-l convingă personal, direct, pe Putin să renunțe la această invazie. N-au reușit. Iar acum, premierul israelian a avut ieri o intervenție surpriză, o vizită surpriză la Moscova, despre care n-am aflat foarte multe deocamdată. Ce credeți că s-a întâmplat acolo?
Profesor Radu Carp: ”Într-adevăr, liderii europeni au încercat cu disperare, aș spune, să oprească acest plan, însă s-a descoperit că ordinele militarilor de pe front erau datate 18 ianuarie. Deci decizia de a invada Ucraina fusese deja luată în momentul în care liderul de la Kremlin avea întâlnire cu liderii europeni pe tema presupusei invazii în Ucraina, pentru că în acel moment nu se știa, dar de fapt la Moscova se știa foarte bine.
Premierul Benet a venit la Moscova pentru că a fost propus ca mediator de către președintele Zelenski. A acceptat acest rol. Inițial, partea rusă nu a spus nimic, că ar fi împotrivă, dar se pare că la discuția cu președintele Putin nu a fost niciun rezultat, și aș sublinia un fapt: premierul Benet a avut un gest cu totul neobișnuit, pentru că sâmbăta evreii sărbătoresc ”sabat”. Dar există o regulă, că sabatul se poate întrerupe atunci când e vorba de salvarea de vieți omenești. Iar Benet a spus foarte clar populației din Israel, că încalcă această regulă religioasă la care toți locuitorii țin foarte mult, pentru că încearcă să salveze vieți omenești. Și, iată, chiar și în acest context, nu a reușit în niciun fel. În momentul de față, negocierile nu pot avea loc. Pentru a exista negocieri, trebuie să existe un mediator, neutru. Ori până acum acest mediator nu a fost găsit. Ucrainenii au venit cu propuneri. Partea rusă a venit cu o propunere care nu poate fi acceptată, respectiv președintele Lukașenko – nu poate fi acceptată pentru că el este parte în conflict. Deci există un blocaj.
Părerea mea personală este că nu vor fi demarate negocieri de partea rusă, decât în momentul în care obiectivele strategice vor fi atinse pe teren, ceea ce vedem că este aproape imposibil”.