Pe data de 10 ianuarie, ortodocșii îl prăznuiesc pe Sfântul Antipa de la Calapodești.
Cuviosul Antipa s-a născut în anul 1816, în satul Calapodești, din județul Bacău. A intrat în monahism la Manăstirea Calapodești, pe când avea 20 de ani. După doi ani a plecat la Muntele Athos și s-a stabilit la schitul românesc Lacu unde a stat vreme de 15 ani. Ulterior a mai stat patru ani la Mănăstirea Esfigmen, una dintre cele mai vechi ale Sfântului Munte.
În anul 1860, Cuviosul Antipa s-a reîntors în Moldova și a viețuit prin mănăstirile din apropierea Iașului. Din anul 1865 s-a nevoit în Mănăstirea Valaam situată pe o insulă din Lacul Ladoga unde a trăit 17 ani, perioadă în care a fost hirotonit preot.
S-a reintors in Moldova natala in anul 1860, traind prin manastirile din apropiere de Iasi, noteaza crestinortodox.ro. In 1865 se stabileste la Manastirea Valaam, situata pe o insula din Lacul Ladoga, unde traieste pana la sfarsitul vietii. Cuviosul Antipa Athonitul trece la cele vesnice la 10 ianuarie 1882. A fost inmormantat in gropnita Manastirii Valaam.
Canonizarea si trecerea in randul sfintilor a fost facuta in Muntele Athos, in anul 1906. El este cinstit mai ales in manastirile din Sfantul Munte, fiind singurul calugar athonit roman trecut in randul sfintilor si numarat printre cei din urma cuviosi parinti ai Athosului.
Troparul Cuviosului Antipa de la Calapodești
O, preaslăvite mucenice Antipa, grabnic ajutător al creştinilor în durerile lor! Cred cu tot cugetul şi sufletul meu că ai primit de la Dumnezeu darul tămăduirii celor bolnavi şi al întăririi celor neputincioşi. Pentru aceasta, către tine, ca la un doctor tămăduitor, alerg acum eu, neputiinciosul şi sărutând cinstitul tău chip, mă rog ţie prin ale tale stăruinţe să ceri de la Cerescul Împărat tămăduire mie, celui slăbit de durerile dinţilor. Deşi nu sunt vrednic de al tău ajutor părinte, învredniceşte-mă de a ta apărare, tu care te-ai asemănat Domnului în iubirea de oameni şi prin întoarcerea mea de la lucrurile de ruşine la viaţa curată vindecă-mă cu desăvârşire prin harul care l-ai câştigat, toate durerile şi rănile sufletului şi ale trupului meu. Dăruieşte-mi sănătate trupului şi mântuire sufletului meu, iar întru toate bună sporire ca trăind în pace, linişte şi bună cucernicie să mă învrednicesc a slăvi împreună cu toţi sfinţii numele cel prea Sfânt al Tatălui, Fiului, şi Duhului Sfânt. Amin
Tot pe 10 ianuarie 2021 este pomenit și Sfântul Grigorie de Nyssa, unul dintre marii părinți capadocieni, alături de fratele său Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Grigorie de Nazianz.
Sfântul Grigorie a fost prezent la Sinodul II ecumenic de la Constantinopol (381), unde a susținut cu mare succes cauza credinței niceene. Tot el a fost cel care a luat apărarea Sfântului Grigorie de Nazianz împotriva atacurilor episcopilor egipteni și macedonieni, instigați de papa Damasus.
Ce se face în ziua în care este cruce neagră în calendarul ortodox
Sărbătorile din calendarul nostru sunt însemnate pentru diferenţiere cu cruce roşie sau cu cruce neagră. Cele cu cruce roşie sunt sărbători în care nu lucrăm, dacă nu avem obligaţia de a merge la lucru, şi în care mergem la biserică pentru rugăciune. Cele cu cruce neagră sunt sărbători în care cinstim cele ale sărbătorii, cu rugăciune către sfinţii pomeniţi în acea zi, dar putem lucra obişnuit. Diferenţa între sărbătorile cu cruce roşie şi cruce neagră este dată şi de bogăţia şi solemnitatea slujbelor, aşa cum le găsim în cărţile de cult, născute din evlavia credincioşilor pentru anumiţi sfinţi sau anumite sărbători.
În zilele de sărbătoare trebuie ca, înainte de toate, să mergem la biserică şi să ne rugăm. Avem, de asemenea, datoria de a face milostenie, de a cerceta pe cei bolnavi şi în nevoie. În zi de sărbătoare este bine să ne ferim a lucra în afară de ceea ce este absolut necesar, este îndemnul adresat de sfinții părinți pentru toți credincioșii din țară, conform fanatik.ro.
„Diferenţa între sărbătorile cu cruce roşie şi cruce neagră, din punct de vedere liturgic, este dată de bogăţia şi solemnitatea slujbelor, aşa cum le găsim în cărţile de cult. Astfel avem sărbători mari – praznicele împărăteşti, sărbătorile Maicii Domnului şi ale sfinţilor mai importanţi. Aceste sărbători au cea mai desfăşurată slujbă: Vecernie Mică, Vecernie Mare, Litie, Polieleu, Evanghelie şi Doxologie Mare la Utrenie. În calendare, semnul distinctiv pentru importanţa slujbei este crucea roşie încadrată de cerc sau paranteze. Apoi avem sărbătorile sfinţilor cu priveghere şi polieleu – spre deosebire de cele mari, acestea nu sunt însoţite de pre şi postserbări (înainteprăznuire şi odovanie). În calendare sunt marcate cu o cruce roşie sau neagră cu o singură paranteză. Urmează sărbătorile sfinţilor fără priveghere – acestea nu au Vecernie Mică, dar au Polieleu, Evanghelie şi Doxologie Mare, marcate în calendar cu o cruce simplă și sărbători ale sfinţilor mai puţin însemnaţi. Sunt de două feluri: cu sau fără Doxologie Mare la Utrenie. În calendare sunt marcate cu cruce neagră. Accentuez faptul că în zilele cu cruce roşie este bine să ne ferim a lucra ceea ce nu este absolut necesar. Sărbătorile cu cruce neagră nu este obligatoriu să le ţinem, aşa cum avem poruncă să le ţinem pe cele cu cruce roşie. Crucea neagră vrea să ne arate ca este vorba de un sfânt mai important cu o slujbă puţin diferită de zilele de rând. Desigur, dacă avem totuşi evlavie pentru un sfânt trecut cu cruce neagră şi vrem să ţinem ziua lui ca pe o sărbătoare cu cruce roşie, nu greşim”, explică Marius Cătălin Antohi, preot al Bisericii Sfântul Ilie din Huși, pentru doxologia.ro.