”Nu avem nevoie de România și Bulgaria în UE și Schengen”. Cine este politicianul care ne-a comparat țara cu Vestul Sălbatic

Guido Reil face parte din Grupul Identitate și Democrație – I (n.r. – eurosceptici) și a declarat că România seamănă cu Vestul Sălbatic. Astfel, el nu înțelege cum a fost posibilă primirea țării noastre în Uniunea Europeană.

România, criticată dur de Guido Reil
Conform corespondentei euractiv.ro la Strasbourg, membrul partidului de extremă dreapta AfD consideră că Ucraina stă mai bine ca România la multe capitole. Reil a subliniat că a ajuns la aceste concluzii în urma unor vizite în țara noastră.

”Cum n-a fost nimeni atent când a aderat această țară la UE. Cum s-a putut așa ceva, o țară cu așa infrastructură, corupție, criminalitate să fi fost primită în UE?

Nu avem nevoie de România și Bulgaria nici în Uniunea Europeană, nici în Schengen”, a declarat Guido Reil în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European.

Potrivit sursei citate, mesajele politicianului german au fost amendate de mai mulți eurodeputați români, printre care s-a aflat și Rareș Bogdan. Prim-vicepreședintele PNL a cerut ca țara noastră să fie tratată la fel ca toate țările membre ale UE.

Reacția lui Rareș Bogdan
”De 11 ani, două țări europene pe care românii le tratează cu respect îi umilesc sistematic, blocând aderarea la Schengen. Și asta deși companiile lor au afaceri uriașe în România și dețin o bună parte din sistemul bancar și de asigurări”, a spus Rareș Bogdan la dezbaterile din Parlamentul European.

La rândul său, Siegfried Mureșan a declarat că România a dovedit că poate securiza frontiera de est a Uniunii Europene în cele mai dificile condiții, de la începutul invaziei forțelor armate ruse în Ucraina.

La finalul lunii august, Olaf Scholz declara că vrea România în Spațiul Schengen. Imediat, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, preciza că era prima dată când Germania își anunța susținerea cu privire la acest subiect.

La 6 septembrie, România a făcut încă un pas major pentru intrarea în Schengen. În prim-plan apărea Danemarca, țară care se alătura statelor care susțineau aderarea României la Spațiul Schengen.