A trecut și noaptea nunții. Soția plânge.
-De ce plângi fata mea, ce s-a întâmplat? Așa de rea a fost noaptea nunții?
-Nu, mamă, nopatea a fost minunată, dar dimineața când s-a trezit din somn m-a întrebat:
”Ei, cînd ne mai vedem păpușico?”
– Maricica, nu vrei să facem copii împreună?
-Ba da. Dar nu prea știu cum.
-Nu-i nimic, îți arăt eu imediat.
E ca și cum amesteci cu făcălețul într-un ceaun ca să faci mămăligă bună.
După vreo oră:
-A fost minunat! Dar unde e coplilul?, întreabă ea.
-Ei, copilul trebuie să îl așteptăm încă nouă luni.
-Da? Atunci de ce ne-am oprit din amestecat?